În ultima conversație pe care am avut-o cu bunicul meu înainte de a muri, l-am intrebat: „Bunicule, care este secretul tău, cum de ai trăit atât de mult?”. Răspunsul lui a fost cel mai frumos din toate timpurile: „Apăi draga me’, eu n-am avut vreme să mor.”

În 2015 mi-am propus, printre altele, să-mi documentez un an din viață, cu o fotografie în fiecare zi. Am reușit să mă țin de promisiune 326 de zile din an. Timp în care am râs, am plâns, am făcut proiecte, am iubit, am fost extrem de fericită vreo 10 luni, deprimată restul de două, am călătorit, am pierdut 13 kilograme și câțiva prieteni, am câștigat experiențe pe care le pot lua cu mine oriunde.

Nu știu încă tot ce am învățat în 2015, dar știu sigur că n-am avut vreme să mor.

Iar ăsta e filmul vietii mele TRĂITE în 2015.